26 decembrie 2012

Vreau sa simt Iasiul

Travka -"Vreau sa simt Praga"

 Tocmai ma gandeam la cum ar fi pentru colega mea de apartament,camera...ce-o fi , sa ma aiba colega pe mine: ar fi peste tot numai tempera, probabil, in bucatarie , in loc sa gaseasca linguri si furcultie, ar gasi pensule iar in frigider cine stie ce solutie necesara pt pictat...sau in dulap. In afara de asta, peste tot ar fi numai creioane, haine, schite, haine murdare de vopsea,  hartii, fotografii, tablouri , masti, bucati de material, ace si sper, o masina de cusut.
  Uneori, cand as avea chef, as dezvalui latura mea punk : smoking in a red room, listening to sex pistols or at least, some rock band, drinking a black beer and working on my latest idea: a red dress, teared, with black lace . Altadata, latura ...ladylike? Veche? Pasionata de anii aceia ai elegantei ..dar nu m-as duce foarte mult in trecut, m-as opri la ;-? Anii 50? Ascultand muzica la pian , jazz, I guess:-? Ceva Gen The Crave - "jelly..." jelly ceva, nu-mi amintesc. Si as lucra la o rochie simpla, alba, "aruncata" , parca asa e termenul :)) cu pliuri din matase neagra si poate un cordon din catifea neagra:-? Subtire. Lung.
   Altadata, m-as intoarce mai mult in trecut. As avea un pahar de vin pe masa si as asculta muzica clasica. As lucra la rochia albastra, cu trandafiri albastrii, la care visez de mult timp si as aprinde  lumanari. Sau poate mi-ar fi pofta de Japonia, poate mi-as pune muzica la shimasen , sau , de ce nu, muzica irlandeza? Oricum ar fi, lucruile astea s-ar petrece in Iasi.Si da, nu va fi asa acum imi doresc eu ..intai trebuie sa intru!Si sa ma pun pe munca....
   Dar tot timpul ma gandesc sa desenez seara, obosesc, ma chinui la desen, il stric,  vad asta, renunt, reiau peste  doua spatamani... Saptamana viitoare trebuie sa lucrez mult. Si nu voi lucra singura, asta e bine, are cine sa se tina  de mine :)) .
  Sper sa nu am o inceata la minte ca si colega de apartament, vreau cineva care sa-nu ingradeasca libertatea >.< Si sa ma inteleg cu acea persoana , sa nu ma controleze sau sa fie ...sa incerce! sa fie manipulativa, sa-si bage nasul, sau , mai rau, sa fie o persoana care are o singura idee si o urmeaza cu sfintenie sau ...o fanatica! Ar fi groaznic. Dar as rade permanent de ea. Vreau  pe cineva cu care sa ma inteleg, sa am liniste dar sa pot sa si vorbesc, sa ne putem plimba, sa bem o cafea ascultand muzica buna si mancand ciocolata, sa  vorbim despre calatorii , sa nu fim cele mai bune prietene. Cei mai buni prieteni vin cu multe obligatii. Mie imi plac prietenii fara obligatii. Fara "ma simt rau, sprijina-ma". Eu sprijin pe cine simt ca merita, nu pentru ca  prietenia o cere! Vreau sa am prieteni cu care sa pot vorbi fara sa ma gandesc la ce ar trebui sa le raspund si totusi, fara sa fie nevoie sa le zic "te rog nu mai zi". Acei oameni sunt groaznici . Cei fata de care simti ca trebuie sa iti iei anumite masuri de precautie.
 Si oh! Apropo de asta: ciudata iarna... persoana de a carei prezenta credeam ca ma voi bucura cel mai mult, nu mai prezinta interes. De ce oare? Inca nu stiu deloc cum e si nu  ...nu renunt cand vine vorba de cineva de al carui caracter sunt interesata...Plictiseala, poate, raceala, indiferenta, renuntare, in niciun caz! Maybe I`m slowly growing up. ..



                                                                                                                                      No, I`m not.
Urma - "Buy me with a coffee"

18 decembrie 2012

I have my heart under a pile of stones

Nici nu stiu de unde as putea sa incep, dar asa ma simt.  Am purtat o discutie astazi cu cineva despre suflert , discutie care a ajuns sa se incheie cu intrebaera "what don`t you try to be a nun":)) ... not funny at all . Vorbeam despre a iubi  sufletul cuiva si mi-am dat seama ce putine persoane imi impartasesc opinia despre asta. And I don`t have the soul of a nun. I despise those who care more about the body of a person then their soul. Ar trebui sa fie un echilibru inter astea. Dar in fine, m-am gandit deja prea mult la subiect . 
 Apoi...maine vine acasa o persoana importanta si m-am tot gandit la chestia asta. So ...tomorrow I~m going to be weak again, huh? And act like an idiot and don`t care about the consequences of one`s actions. I`m going to  forget everything again, am I not? But who cares, after all? I`m happy. I`m happy to see these people come back again. It does hurt, a lot. But it also heals. 
 Si atunci de ce imi fac griji? Ca maine imi voi pune mai multe intrebari decat voi gasi raspunsuri ? Ca nu mai dau de o anumita persoana de ceva timp? Din cauza ca oamenii nu mai apreciaza sufletul cu adevarat? Cred ca pur si simplu s-au adunat atatea chestii incat nici nu mai stiu de unde sa incep sa-mi fac griji .. I~m gonna end like an old lady , a pessymistic lady with 72 cats , 1 cat for each lost love.