Stii cum e cand oamenii intorc capul pe strada dupa tine, insa nu din admiratie, ci pentru ca se amuza?Cand te privesc cu ochi rai si scot tot felul de zvonuri despre tine, fara ca macar sa te cunoasca?
Eu am stiut.Da, in trecut.Acum sunt altfel.Am o alta alura, ma comport altfel.Chiar daca uneori ma imbrac ciudat ,imi place sa fiu eleganta , imi pasa de aspectul meu fizic, si , nu conteaza daca ma duc pana la cumparaturi doar, dar trebuie sa arat bine.
Sunt sociabila, trebuie sa fiu vesela si zambitoare.Sa stralucesc.
Insa...numai eu stiu ce e unoeri in sufletul meu.Acum pot sa zambesc , si in secunda urmatoare sa plang. *Dar niciodata altfel decat in mintea mea.*
Imi spun ca sunt insensibila si ca am o inima de gheata, dar ma impresioneaza tot ce vad.
Vreau sa ajut, cu toate ca uneori, dispretuiesc rasa umana.
Ma intreb daca nu sufar de dedublarea personalitatii...
Pot sa par introvertita, copilaroasa,incapatanata , ciudata,insa niciodata, nimeni nu isi va da seama de cum gandesc eu cu adevarat , de ce e in mintea mea.
Sunt o fiinta complexa.
Una care trebuie sa fie in continuare aranjata,zambitoare, vesela, luptatoare. puternica.
Dar, uneori...
L.
Pentru asta sunt prietenii, ca sa le arati adevarata ta natura. Hai la un pahar de barfa si te ajut sa te descarci :)
RăspundețiȘtergere