22 decembrie 2011

Bani, bani, bani

3 Doors Down - "Here without you"

 Ai avut vreodata impresia ca esti strivit/a de masa de oameni care fug dupa putere, dupa bani?De cei care nu au niciodata destul, cei care si-ar vinde sufletul pentru bani?
 Se intampla din ce in ce mai multe tragedii in zilele noastre.Astazi a venit un barbat sa ceara donatii pentru un copil care a avut accident de masina acum un an, un copil de 12 ani, care a ramas paralizat.Plus accidentul pe care l-a avut o colega de liceu, care este foarte grav....Sunt anumiti oameni care incearca sa ii ajute pe cei a caror viata poate ca nu va mai fi niciodata la fel, insa sunt multi care nu se gandesc decat la ei.La cata carne sa puna pe masa, cum sa se imbrace de Revelion, in ce tara sa mai dea banii pe haine de firma, fara sa se gandeasca macar o clipa la cei care chiar au nevoie de bani, la cei care nu au "norocul" lor [sau care nu fura de rup].

 O chestie care ma enerveaza foarte tare este ca vine preotul cu icoana si ii trebuie bani.Pe langa faptul ca nu facem altceva decat sa pupam icoana si da cu niste "apa sfintita" in casa, mai trebuie sa dam si bani ca sa "ne fie casa pazita".Ahh... scumpa mai e protectia in ziua de azi! Cred ca daca ii platesc popei tigarile, nu ma mai chinuie dracii daca sunt un criminal, sau violator, sau un biet muritor care se gandeste cum naiba sa mai plateasca ratele! 8-|

 Sunt atatea asociatii care ajuta persoanele cu handicap/copii/animalele, si sunt putini oamenii care chiar fac ceva in legatura cu asta. Daca tot e Craciun, haideti sa fim mai buni, cum spune melodia si sa incetam sa ne mai gandim doar la noi, macar zilele astea.

 Nightwish - "Over the hills and far away"

19 decembrie 2011

"Sunt un masochist: traiesc in Romania" - Spitalele

Urma - "Dirt shine"

Astazi am fost la cabinetul medical pentru ca imi trebuia o scutire.Eu nu merg decat o data pe an la cabinet [ca la spital nu merg deloc.]: pt. scutire.
 Imi place cabinetul.E locul cel mai recomandat pentru a intalni oameni de toate clasele sociale , cu caractere diferite.

 Bineinteles, doctorita a intarizat o ora, dar a fost OK pentru ca asa am avut ocazia de a studia aceste personaje incantatoare.
In spitale, vom gasi urmatoarele tipuri de persoane:

1.Casnica din clasa de mijloc, de obicei ...plinuta [ca sa fiu politicoasa], cu haine vechi de cativa ani si care are cam doi copii. Calitate: probabil rabdarea...
2.Mama tanara , cu un singur copil, pusa la 4 ace intotdeauna. E ingrijita si are o oarecare asprime pe chip, bineinteles, fara rabdare.
3.Tatal grijului.Cu asta am spus tot.
4.Copilul care, din plictiseala, se preface ca verifica ceva pe telefon.De obicei, suparat pe mama, isi da ochii peste cap destul de des.
5.Liceeanca adaptata perfect secolului XXI: unghii mari, haine , probabil din mall, telefon cu touch screen, "placuita" si "blonzita", cu genele incarcate de rimel.De obicei, sprancenele sunt pe undeva prin mijlocul capului si are cateva straturi de "ciment " pe fata. Asta de azi avea sprancene naturale si nu am vazut sa fi avut  ciment.Ma mir.

Am simtit cum ma imbolnaveam cat asteptam.Dammit,. bine ca nu trb sa ma mai duc anul asta!
 Simteam nevoia sa scriu despre asta.Am facut postarea in mintea mea cat asteptam sa vina doctorita.

18 decembrie 2011

Revelatie

Deep Purple - "Smoke on the water"

Am avut o "revelatie: acum cateva minute. Cu ceva timp in urma, am purtat o discutie cu cineva si m-a facut sa realizez ca are dreptate si ca, nimeni nu te ajuta daca ai probleme, ca cel mai bine este sa ti le rezolvi de unul singur. In fond, nu vrei sa pari o persoana neajutorata, retardata care nu e in stare sa se gandeasca la o solutie si cere ajutorul celor din jur, sa vada ce-i pica.Bineinteles, asta o spun doar din cauza negativismului si ironiei din mine.Persoana cu care am discutat e mai logica decat voi fi eu vreodata.

Se spune ca, familia iti este mereu aproape.Ca, daca ai probleme, ei te vor sprijini si te vor ajuta sa treci peste ele.Vai, cat de telenovelistic suna!In realitate, familia nu face altceva decat sa se gandeasca la ce sa-ti faca atunci cand vor pune mana pe tine, sa te judece , sa spuna mai departe, ca un lant nesfarsit de morale si de "lectii" pe care ei considera ca trebuie sa le inveti.

Nu, in realitate, cel mai bine este  sa te gandesti de unu` singur cum dracu sa iesi din porcaria in care te-ai bagat/pe care ai creeat-o. De azi inainte, nu ma mai plang, nu mai comentez, nu ma mai deschid, nu mai cer ajutorul.Gata, c`est fini.Daca tot am decis sa cred in mine, macar sa o fac asa cum trebuie ca nu vine nineni cu un zambet din ala tamp pe fata sa ma intrebe ce am patit si sa stea cu mine sa ma ajute sa gasim o solutie. Maybe in a parallel Universe .

7 decembrie 2011

Ce dracu?

 Joan Jett - " Do you wanna touch me?"

 Geniala autobiografia lui Cherie Currie! Am gasit aici excat ceea ce voiam sa gasesc de ceva timp.Tot ceea ce inseamna rock`n`roll si libertate pe care crede ca o are un adolesecent. Ma vad in ea...
 Cu toate ca, Cherrie nu avea nicio problema daca era privita ca o ciudata,Ii placea asta, o facea sa se simta puternica.Normal, ca fana a lui David Bowie, considera "the more, the better." Dar eu.... eu am doua laturi: prima este cea in care incerc sa ma adaptez, sa socializez cu orice persoana si a doua este cea in care imi place sa fiu total diferita.Si ma refer pana si la imbracaminte si machiaj! :)) Cherrie scria in carte ca ea creease acel "Cherrie-thing" , creatura aia care nu era ea si ca ea cea vulnerabila era ascunsa undeva in interiorul ei. Asa si cu mine.... numai ca eu am pana si un nume pentur acest eu-thing. Exact ca o masca: una care se confunda atat de tare cu actorul incat , uneori uit cine ar trebui sa fiu si ma intreb dac anu cumva personajul pe care il joc sunt eu cu adevarat.
 De aceea am tipat in seara aceea. Pentru ca imi exploda capul , pentur ca o parte din mine imi spunea " sacrifica-te! fa ceea ce TREBUIE sa faci , TREBUIE sa iti peste, TREBUIE sa fii cea care vrea sa fii" si ceallata parte imi tipa "nu pot!!! mai bine mor decat sa fiu ceva ce nu sunt. Nu voi mai fi niciodat ala fel, sa stiu de bine ca mor dracului dar eu nu mai pretind ca duc o viata de sfanta , ca gandesc ca o sfanta si ca ma comp;ort ca una! Trebuie  sa se accepte odata pt totdeauna schimbarea asta." Si, bun, poate este varsta, Cu toate ca cineva mi-a spus  ca zodia mea, odata ce decide sa se schimbe, nu revine la ce a fost :)).

 Dar inca nu am luat o decizie. Inca nu stiu cum sa fiu, ce sa fac, pe cine sa multumesc. Fac tot posibilul dar ma sitm de parca sunt putin din toate si nu vreau asta. Nu vreau gri, vreau alb sau negru!
  As vrea sa ma pot duce in trecut, sa ma nasc din nou si sa incep sa ma catar pe toate gardurile in loc sa ma joc cu papusile sub masa, sa dispar zile la rand de acasa dupa care sa ma intorc in loc sa fiu prea sincera , sa incep sa ascult rock de la o varsta fff frageda si sa fac toate lucruile pe care nu am avut tupeul sa le fac. Dar lucruile trebuie sa se schimbe... inca nu e prea tarziu! Doar trebuie sa ma decid...

Si, sincera sa fiu, daca stau mai bine s ama gandesc, ma simt mai bine atunci cand sunt in latura asta dark.Daca as reusi sa fiu asa, dar sa raman cu acest suflet de arist , ar fi perfect .Fuck it! Asa vreau sa fiu!

 Thanks Cherie! xD

 "I hate myself for loving you" Joan Jett

18 noiembrie 2011

Atat de mici...

Marilyn Manson - "Putting Holes in Hapiness" acoustic

 M-am certat cu mama astazi si am simtit nevoia sa plec cat mai departe, asa ca am luat-o spre parc. In timpul ala, am compus, pentru ca asa ma descarc eu cand ma simt foarte rau: compunand. Pentru nu stiu ce motiv, au inceput sa apara in spatele meu [in mintea mea] persoane din viata mea, asa ca am inceput sa le povestesc ce se intampla.In timp ce mergeam inspre parc, am compus un cantec cu aproximativ 7 strofe. In momentul asta nu imi mai amintesc decat "You always hide from me/Always lie to me/Always accusing me /Always against me" care era refrenul. Uneori, imi apareau in minte versurile "I know is the last day on Earth , we`ll be together while the Planet dies, I know is the last day in Earth, we never said goodbye."
 Am ajuns pe pod: nu se vedea nimic si parea ca, cu fiecare pas pe care il faceam eram tot mai mult inghitita de un taram intunecat, mancata de umbre. Era ca si cand as fi fost undeva pe o alta planeta: deasupra mea, milioane de stele, mici, vizibile pentru noi sub forma unor puncte, facandu-ma sa inteleg  cat de nesemnificativi suntem noi, ca suntem atat de puternici si totusi, atat de marunti, ca exista viata pe celelalte planete si ca noi ne-am folosit tehnologia pentru ca incepe razboaie si pentru a distruge Pamantul in loc sa le folosim pentru a incerca sa intram in contact cu ele! Pentru ca noi suntem asa datorita influentei mediului Terrei asupra noastra, poate sunt omuleti cu pielea verde si cu ochii negri, mari, dar nu am incercat niciodata [cel putin, din cate ni s-au spus] sa luam legatura cu ei, sa vedem daca e sau nu adevarat ce se spune. Sau poate....nu din neputinta, ci din lasitate.Din teama ca, odata ce se va confirma ca e viata pe alte planete, ne vom da seama cat de neputinciosi si nesemnificativ suntem si ca ei ar avea o putere extraordinara asupra noastra.Apa, atat de inteunecata, reflectand pana si cea mai mica lumina in nuante de rosu inchis si oranj, aburul , pe munte , cerul rosiatic si Manastirea , ca si cand ar fi undeva pe cer , ca si cand ar face parte din stele.

Priveam ramurile si ma intrebam ce ar fi facut Van Gogh daca ar fi fost acolo. Am ajuns la concluzia ca, el , avand in vedere ca nu folosea culori inchise, probabil ar fi pictat cerul cu nuante de galben ,pentru ca era culoarea lui favorita.Probabil, in urma consumarii Absintului ar fi reusit sa simta viata din pomi, sa le simta esenta, inimile, ar fi pictat pomii pana la cer, atat de aproape de stele.... mi-ar fi placut sa am un T.A.R.D.I.S, ca in "Dr. Who" si sa il chem, sa pictam impreuna peisajul...

M-am asezat pe un leagan si , cand in sfarsit am realizat ca eram complet singura, au inceput sa curga amintiri una dupa alta: "Acolo am fost cu prietena aceea cu care m-am certat si probabil lucrurile nu vor mai fi niciodata la fel...discutiile, ideile...nimic...." "Acolo am fost cu *nume* ...nu-mi prea amintesc ce s-a intamplat ...:D " "Acolo cu tata" "Acolo cu mama" .Locul acela devenise un spatiu in care toate lucrurile acelea semnificative pentru mine se desfasurau in acelasi timp. Dintr-o data, totul a disparut si m-am trezit, pe leagan, eu, singura, o personificare a copilariei pierdute, a singuratatii, a tristetii, a mortii unui suflet. Pentru ca un suflet nu poate fi complet fara altele. Si, atunci, asa m-am simtit :moarta.


Noroc ca starile astea sunt rare... dar nu regret nimic.Rareori se intampla sa vad un loc atat de frumos, atat de plin de semnificatii. Nu regret ca am plecat, nu regret ca m-am certat cu mama, nu regret nimic pentru ca ce am vazut e mai frumos decat orice altceva ce voi vedea , probabil, mult timp de-acum incolo....pentru ca modul asta e de a gandi, nu dureaza mult, din pacate.

Marilyn Manson - "The last day on Earth" acoustic.

9 noiembrie 2011

Random

 Exilia - "Fly high butterfly"

 Astazi au venit niste tipe de la Oriflame.Doua dintre ele erau mari cat casa si li se citea pe chipuri ca nu mai stiu cum sa mai faca bani.Erau directori sau ceva de genul asta. Mai era una, care arata ok...dar astia care arata OK sunt cei mai periculosi.Astea ne bagau pe gat produse de la Oriflame si aia a zis cu gura ei ca" aceste produse creeaza dependenta". EXACT! Deci, daca stii ca ne face rau ceva, de ce mama dracului vii la noi ca sa ne zici ce minunata este crema nu stiu care? E foarte simplu sa faci bani de pe urma ignorantei oamenilor. Anyway , voiam sa le intreb la sfarsit " Noua ce ne dati ca v-am ascultat o ora intreaga"? M-am abtinut.Si regret.

2 noiembrie 2011

Monolog

 "Nu exista Dumnezeu". M-am trezit cu fraza asta in cap si , astazi, in timp ce eram  pe leagan, m-am gandit ca nu exista nicio fiinta supranaturala Atotstiiutoare, Atotputernica, etc etc etc.Dumnezeu este un MIT, asa cum au fost toate celelalte legate de CREATOR in celelalte tari.Noi suntem proprii nostrii dumnezei, proprii nostrii divaoli.Exista 7 miliarde de Luciferi pe Pamant. 7 miliarde de divinitati personale. 7 miliarde de Decazuti. Noi , cu puterea mintii noastre am creeat lumea si tot ce vedem in jurul ei. Suntem spirite,,lumea fizica este o iluzie. Nu stiu cine a creeat acele spirite, insa nu o fiinta supranaturala care ne coordoneaza fiecare miscare, o fiinta atat de razbunatoare , incat , daca ii nesocotim voia ne trimite moarte si sange. Unde a fost Dumnezeu cand s-au dat razboaie "in numele Lui?" Unde a fost cand au murit mii de nevinovati? Unde este acum, cand lumea se scalda in saracie si "pacat".
 Ce inseamna defapt pacatul?Sa ucizi , sa furi, sa fii mandru , sa minti , sa preacurvesti, sa fii homosexual...mai continui ?Dar nu este un pacat si sa crezi fara sa incerci sa dai o explicatie lucrurilor din jurul tau?Sa traiesti o viata in inidferenta, pe motiv ca " asa scrie in Biblie?" Nu este un pacat sa faci zeci de copii pe care sa ii cresti in mizerie, plini de boli, "pentru ca Dumnezeu a spus ca e pacat sa ucizi " -> avortul. Dece nu face nimic cand se nasc tot mai multi copii cu malformatii, cand se varsa atat sange nevinovat, cand animalele si oamenii mor de foame si de frig? Cine este acest Dumnezeu crud, care permitete sa traim in iadul acesta?
  Acum, imi veti spun ca lucruile astea vin de la diavol. Dar nu se presupune ca Dumnezeu e mai puternic decat diavolul?De ce nu face ceva sa il impiedice? Si, inca ceva : daca diavolul reuseste sa raspandeasca haosul pe pamant si Dumnezeu nu reuseste sa raspandeasca dragostea si bunatatea, inseamna ca diavolul se descurca mai bine ;) .
  VREAU sa mai cred, sa ma agat de dorinta de a exista cineva care m-ar putea ajuta,ca nu sunt singuraa, ca nu trebuie sa lupt singura pentru ca sufletul meu sa-si traiaca nemurirea in pace. Dar nu mai pot. Nu mai vreau sa traiesc in indiferenta. Vreau sa stiu ADEVARUL. Am fost invatata ca El exista si mi s-au adus ca arguumente minunile. Dar, nu cumva minunile au fost infaptuite de OAMENI si nu de nu stiu ce fiinta invizibila? Acei oamenii au crezut atat de tare in Dumnezeu si in faptul ca El ii poate ajuta sa infaptuiasca lucruri extraordinare, incat , au ajuns sa creada in ei insasi, incat , in cele din urma, crezand atat de puternic au ajuns sa isi descopere adevarata putere. Pentru ca, da, noi suntem c ele mai puternice fiinte din Univers. Noi putem face ceea ce sfintii au facut, insa prin multa lupta, doar crezand in noi . Noi, care suntem atat de puternici, suntem si cei mai slabi! Ne indreptam atentia catre lucrurile marunte, in loc sa incercam sa descoperim adevarul si , de aceea, traim toata viata in intuneric, orbi, fara sa fim constienti de ce se ascunde in inetriorul nostru.

 Fiind in starea asta, m-am simtit lipsita de viata cam toata ziua si am incercat sa gasesc ceca care sa ma scoata din ea. Am incercat sa gasesc ceva ce sa admir si m-am simtit asemeana unui om ce vrea sa se sinucda, dar cauta motive de a trai. Am cautat VIATA. M-am uitat in jur : la verdele ierbii, la ruginiul frunzelor strivite sub taliple mele, la puterea emanata de padure, la cer, de parca I-as fi putut vedea chipul , ca o dovada ca El exista. La oameni, incercand sa gasesc un om pe care sa imi faca placere sa il privesc, sa il studiez. Ma simtem secata.Aveam nevoie sa merg intr-un loc in care sa ma linistesc, sa imi pun ordine in ganduri. Mi-am dorit sa merg in padure, aveam nevoie de natura. Apoi, mi-a fulgerat in cap gandul de a merge la biserica. Aveam nevoie de un loc linistit, retras, un loc in care nu merg deseori. As fi vrut sa  stau pe o  banca in fata bisericii, fumand o tigara in liniste, sa ii privesc  zidurile vechi , ca si cand, ducandu-ma acolo, I-as fi putut simti prezenta.
  Asta pana cand am ajusn la copii si m-am inconjurat de dragostea lor pentru viata, de ochii lor plini de speranta, de glasurile lor entuziaste, de veselia si dragostea lor . M-am hranit din viata lor  ca un vampir. Fara sa ii ranesc , doar studiindu-i, vorbindu-le,asculatandu-i. Am studiat fetele de varsta mea care erau langa ei. Le-am studiat chipurile si pielea, parul, corpul, gesturile...nereusind insa sa gasesc acea pofta de viata pe care speram sa o gasesc la ele. Am gasit  doar niste fiinte mult prea obosite, stresate, pline de probleme, la o varsta atat de frageda.
 


 Inainte sa ajung acolo, ma gandeam sa merg in parc, insa, m-am gandit ca am fost cu ele aoclo si locul acela doar m-ar fi facut sa le simt mai mult lipsa. Mi-am cerut scuze astazi .Da, avea dreptate. M-am hranit cu ideile ei, cu inteligenta ei, cu discutiile pe care le-am purtat. Am profitat. Insa... ea face parte din "Triunghiul Neovilor" mele. In acest triunghi, sunt 3 persoane care joaca roluri foarte importante in viata mea, 3 persoane la care admir 3  lucruri diferite: Sufletul. Inteligenta.Caracterul. Am nevoie de aceste 3 persoane, le admir, insa am reusit sa nu fiu complet atasata decalt de una. Fiecare sunt extrem de importante pentrumine. De la fiecare am invatat ceva. M-ar durea sa o pierd p eoricare dintre ele si ..sunt pe cale de a face acest lucru.