Revenind, dupa pauza

For Today - ""Sau of Tarsus"

Nu am avut net o perioada, asa ca am scris cateva chestii si le-am salvat in PC.Aici e ce am scris:

I:


As vrea sa fiu intr-un tren in momentul asta, fara sa stiu unde ma indrept, cand ma voi da jos.Sa privesc pe geam si sa vad doar lumini,si luna.
Nu tu oameni, nu tu cladiri, nimic.
Nu e plictisioare viata?Fiecare are rutina lui.
Chiar si un creator, la un moment dat , ajunge sa faca aceleasi lucruri: sa se gandeasca si sa creeze.
Sa isi dedice viata operei lui, apoi, sa se trezeasca la un moment dat ca nu isi mai suporta viata si sa doreasca sa si-o schimbe.
Dar poate fi prea tarziu uneori.
Acesi Creatori despre care vorbesc...nu te gandi ca sunt niste divinitati.
Sunt pictorii, scriitorii, arhitecii, s.a.m.d.Toti cei ai caror opera va dainui in timp, cei care participa activ la istorie.
Chiar daca nimeni nu le va cunoaste opera vreodata, pe pielea Universului va fi si amprenta lor.

Ieri am desenat, in sfarsit, dupa atata timp.O creez pe Angelie.O fata cu trasaturi fine si, se pare, cu buze mari, cu privirea patrunzatoare, acuzatoare.
E minunata senzatia pe care o ai dupa ce ai terminat de creeat ceva.Iti apartine tie, in totalitate,Tu ai creeat-o, tu ai dreptul sa o distrugi.
Si trebuie sa o protejezi, iti iubesti creeatia.
Daca intr-adevar e o forma a Divinitatii care ne-a creeat pe toti, trebuie sa fie foarte furioasa pentru ca o parte din creeatia lui o neaga.
Dar, "Creeatia se intoarce mereu impotriva creatorului:,


Ai vorbit vreodata cu cineva fara sa vorbesti cu adevarat?
Adica, sa construiesti discutii in mintea ta, sa ii pui intrebari la care, in viata reala nu ar raspunde si sa banuiesti raspunsul?
Poate ca pentru multi e o modalitate de a rade."E ca si cand ai fi mic si ai avea un prieten imaginar", ar spune altii.
Dar, e o modalitate fascinanta de a-ti ocupa mintea cu ceva atunci cand afara e o zi prea mohorata ca sa iesi,
cand tehnologia nu iti mai ofera niciun avantaj [mai degraba iti transforma creierul in supa],
cand nu mai esti in stare sa creezi si pur si simplu nu ai chef de citit!Dar eu, spre deosebire de altii, mereu ajung sa pun intrebarile si in viata reala.
Am planuri pentru 2012.Unul din ele , ar fi sa termin ce am inceput.
Asa ca, ma intorc la Angelie.O voi termina, si voi pune o fotografie [poate] cu ea.

A II-a:


Fir-ar sa fie de insomnie.
Nu mai stiu ,deja nu mai stiu cum e sa dormi la o ora normala, sa stai ziua treaz, sa te plimbi dupa-amiaza,
noaptea sa fie doar pentru dormit.Cica, atunci cand dormim,spiritul nostru calatoreste,mai mult decat sigur, asta ajutand la
evolutia noastra.Al meu cred ca face o pauza, cel putin pana cand voi fi din nou obligata sa am cat de cat un program!
Astazi mi-am dat seama ca pot fi analitica si ca mi se poate schimba parerea pe care o am despre o persoana, in asa fel incat
sa existe un echilibru in modul meu de a o percepe, indiferent de cat de mult o admir,In general, admir imaginea pe care mi-o creez
eu unei persoane.Ma bucur ca am reusit sa imi dau seama ca o persoana pe care o admir are si defecte si ca am acceptat asta,
ca nu a diminuat respectul pe care il am pentru acel om, dar imi pare rau ca imi doresc sa fiu si eu la fel.Imi
doresc sa fiu egoista, ceea ce inseamna ca inca imi mai pasa...de tot si nu am cum sa scap de asta.Face parte din caracterul meu,
ca o boala  care se tot extinde si de care nu ai cum sa scapi.Si atunci cand ajungi in stadiul final...e posibil sa mori.

Am vazut odata un citat, era ceva de genul "Nu am vazut niciodata persoana inteligenta care sa fie fericita."
Mai,e  incredibil cat de a naibii de adevarat e!Cu cat gandesti mai mult, cu atat esti mai trist.Am incercat sa ii inteleg
pe cei care care duc o viata...normala,pe cei care se integreaza perfect printre ceilalti, cei carora nu le pasa de nimeni si
de nimic [in modul ala stupid, gen, "las` ca trece si asta!"].Chiar astazi stateam si ma gandeam ca mi-a placut mai mult cand
am stat cu anumiti oameni si am discutat, sau cand am mers in parc si am cantat "I want to break free" si am privit stelele cu
tipa aia, decat atunci cand am stat cu mai multi oameni si am ras si am facut chestii pe care le fac oamenii normali care se aduna
intr-un grup.Poate e ceva in neregula cu mine.Nu spun ca nu imi place sa socializez.Dimpotriva!Doar ca mi se pare mai impresionant
sa stai sa cauti puncte comune si sa incerci sa descoperi persoana de langa tine, printr-o simpla discutie.
Poate ca de asta vreau atat de mult sa ies, sa vorbesc, sa vorbesc fir-ar sa fie.Nu am mai voebit de mutl timp.Doar am aberat.
Mi-e dor sa stau si sa pun intrebari si sa zic tot ce imi trece prin cap in momentul respectiv despre persoana de langa, daca e cazul,
sa o ascult, sa incerc sa o ajut,cumva, sau sa descopar ca am mai multe in comun cu cineva decat as fi crezut.
Fir-ar sa fie!Vreau afaraaa!!! Vreau ...sa vorbesc.



Am inceput sa citesc o carte.Se numeste "Sange Satanic."N-o fi ea serioasa, dar cu siguranta cateva chestii pe care
le gandeste tipul asta, M., sunt chestii la care ma gandesc si eu, uneori.Si ar mai fi o chestie: sunt din nou sub influenta unei carti.
Asta se intampla doar atunci cand chiar imi place cartea.

Vreau sa calatoresc , si vreau in Rusia.Vreau sa citesc filosofie.