Iubesti daca esti iubit sau esti iubit daca iubesti?

Alice Cooper - "No more Mr. Nice Guy"

Aceasta este intreabarea reala. Nu " a fi sau a nu fi" la care toti am reusit sa ne raspundem. Adevaratele intrebari filosofice sunt cele care raman neraspunse, care, eventual, aduc cu ele mai multe intrebari. Cea din titlu poate ca pare foarte logica, seaca poate, pentru unii, dar eu o consider un adevarat mister.
 Esti iubit daca iubesti - bun, esti foarte sociabil, te adaptezi usor anumitor situatii, te integrezi usor in anumite grupuri si toti te indragsesc. Dar e superficial. In momentul in care incepi sa-ti arati adevarata fata ceilalti incep sa sesizeze schimbarea si renunta la tine. Nu mai esti cum erai? Oh, asta e prea rau. Bye-bye!
 Asa ca prefer sa merg pe a doua varianta: iubesti, daca esti iubit
 Cu toate ca asta e varianta cea mai confuza, cea mai nesuferita , e cea mai convenabila. Te arati asa cum esti defapt iar cei care te accepta pentru ce esti, care TE IUBESC pentru ce esti, primesc aceleasi sentimente in schimb. Si daca inceteaza sa mai tina la tine? Daca la un moment dat se plictisesc? Atunci viata devine monotona, atunci trebuie o schimbare si ori tii la relatiile de prietenie -sau de ce or fi ele- pe care le-ai castigat de-a lungul timpului, ori renunti la acei oameni. Dar e greu sa renunti si atunci cand tii cu dinti de ceva ce nu mai merge, regreti. Nu ramane decat iluzia.Someone once told me that maybe it was only one fals shadow at  the end of the sting that connected them. Dar ramane dorinta aceea de a nu pierde ceva in care aveai incredere, ceva ce poate te acapara.
 Mai bine iubesti in tacere, fara sa spui si astepti. Astepti sa vezi daca conteaza ceea ce esti tu cu adevarat pentru celalt. Castigi experienta, poate, pentru ca ceva mai mult nu poti castiga atunci cand te comporti asa. Bineinteles, nu e varianta preferata de societate, de oamenii veseli pe care ii vedem in jurul nostru, insa e varianta reala. In the end, we all give up. And it`s better loving for being loved.