Back to origins!

NANA - "Rose"

Uneori e bine sa-ti amintesti cum obisnuiai sa fii, sa rememorezi clipele petrecute undeva pe o banca, de unul singur cand visai cu ochii deschisi, cand lumea intreaga era inghitita de sunetul muzicii pe care tu o ascultai, cand lururile se petreceau exact asa cum voiai tu.

  Parca ma vad acum stand pe un leagan in spatele blocului meu, privind luna , admirand cerul clar, imaginandu-mi ca sunt in Japonia si ca exist trace urmeaza sa aiba un concert, sau ca eu sunt intr-o formatie si ca ceea ce canta ele defapt cand eu. Atunci voiam sa cant la chitara, nu m-as fi dat batuta in ruptul capului si as fi mers pana in panzele albe sa-mi implinesc visul. Dar uite ca nu am facut-o... 

 Stateam ore intregi pe leaganul acela imaginandu-mi lucruri care oarecum s-au intamplat in viata reala.Imi doream sa intalnesc multi oameni, sa ma inteleg bine cu ei, sa cantam noaptea pe strada, sa mergem la concerte si  in Vama impreuna. 

 Atunci o singura persoana conta, nu ma gandeam decat la ea, fiecare lucru pe care il faceam era ocupat de prezenta ei in mintea mea...

 Astazi lucrurile sunt diferite. A trecut mai mult de jumatate de an de cand nu ma mai uit la animeuri si nu mai ascult jrock si cumva...detasarea mea de Japonaia a insemnat si detasarea de mine insami. 4 luni. 4 luni de cand cumva, ceea ce atunci nu erau decat dorinte, imagini proiectate in noapte de mintea mea au devenit fapte reale. Si ieri stateam si ma intrebam daca e mai bine asa. E adevarat, omul mereu vrea ce nu are. 

Acum am mai multi prieteni la Contacte, am trait mai multe momente frumoase, am mai multe amintiri dar cumva...imi e dor sa stau singura pe leagan, sa privesc luna si sa-mi imaginez ca nimic nu e real , ca si cand in lunile astea gandurile mele ar fi fost atat de puternice incat as fi facut eu lumea asta sa devina realitate. 

 Si cand va fi cald si imi voi lua Mp3, voi face asta din nou. Cu toate ca sunt recunoscutoare ca am intalnit cativa oameni pe care stiu ca ma pot baza si la care am ajuns sa tin, uneori e bine sa mai fiu si cum obisnuiam. 

Wamintirile! [cuvintele cheie ale unui weekend genial]

Alternosfera - "Mariane flori"

 Printre trenuri pierdute, scos capul pe geam ca am pierdut la macaua, taxiul gresit, platit 3 lei degeaba, "cu banii aia beam o bere in the stage", omul acela pe care toti trebuie sa-l admiram ca a ajuns la concert in conditia lui, frig si doua ore jumate de dubstep, sticle insirate unele dupa altele si tigari stinse pe jos, urmeaza Alternosfera!
 Normal, galagie si inca nu stiu melodiile noi pe care le-au cantat pentru ca nu am ineles nimic. Dar imi amintesc perfect zambetele celor din jurul meu, fumul rosu inghitind tot ce misca, tigari aprinse pe scena si umbra vocalistului....
 Si nu a contat nimic, am tipat, am calact oameni pe picioare, m-am dezechlibrat de doua ori, am facut headbang si am cantat toti, in cor, intr-o sigura voce. I-am zambit celui caruia nici macar numele nu i-l stiu, cel care era in carut, dar care si-a acceptat conditia si se vedea doar din priviri ce om amabil e.Am filmat, dar nu se aud bine melodiile.
 Si-mi mai amintesc ca nu auzeam nimic, ca imi era ciuda ca el nu are nimic, ca eram fericita pentru ca eram acolo toti, ca muream de frig si cum am cautat jumatate de ora fast food-ul car era atat de aproape pentru ca eram lihniti. Cuml-a intrebat pe politist unde e un non stop la ora aia :)) ca am filmat in fast food.
 Ca am jucat carti pe jos, sau am incercat si am ascultat Trinitas :)) , ca am stat 10 minute pe jos apoi mi-am bagat picioarele si m-am dus in camera cealalta unde nu-l stiam decat pe un tip.Ca i-am luat locul altuia in pat si ala a vorbit despre cat de avangardist e totul jumate de ora :)). Si nu voi uita de a doua zi in care o prietena s-a asezat pe dulap sa doarma [da, foarte comic :))] si s-a ales cu diferite obiecte agate de mana, ca in loc sa spuna "nu sunt orice fata pe care s-o numesti taratura " a spus "nu sunt orice fel de taratura", de liftul in care am crezut ca am ramas blocati, metanii in fata magazinului de muzica si bere in fata bisericii.

 De cum au platit aproape 10 lei si-au adormit la film, ca am ajuns acas asi am dormit pe canapea dar mai era putin si venea microbuzul si A. a luat plapuma si s-a asezat in fata soarelui  si apoi urmeaza replica  "Invelit nu, soare nu, bere nu, lasa-ma si pe mine sa traiesc! ":)) Si apropo de replici "Esti batut in cap" "batut in cuie esti tu ba!" :)) "Obisnuiam sa-mi omor parintii pana cand mi-am luat o sageata in genunchi" etc:))   

  Anwyay, microbuzul l-am pierdut si a alergat degeaba dupa el, dar am ajuns cumva acasa. Cert este ca nu voi uita weekendul asta genial niciodata, si nu e vorba despre Alternosfera, e vorba de tot ce s-a intamplat <3